În era digitală, accesul automatizat și structurat la legislația națională este esențial nu doar pentru transparența instituțională, ci și pentru dezvoltarea de soluții informatice în domeniul juridic, administrativ sau civic-tech. Deși România oferă acces public online la majoritatea actelor normative, din perspectivă tehnică infrastructura actuală ridică multiple provocări pentru dezvoltatori și specialiști IT care doresc să integreze sau să automatizeze procesarea datelor legislative.
Starea actuală: platforme și surse de date
La momentul actual, principalele surse oficiale de legislație electronică în România sunt:
- Portalul Legislativ (https://legislatie.just.ro): oferă acces la acte normative în format HTML, cu funcționalități de căutare, dar fără API public documentat.
- Monitorul Oficial (https://monitoruloficial.ro): publică acte normative zilnic, însă în format PDF, parțial accesibil gratuit.
- Serviciul web de tip SOAP (serviciu de interfațare cu baza de date legislativă): este singura soluție oferită pentru acces automatizat, dar rămâne profund inadecvată pentru nevoile actuale de integrare.
Limitările serviciului SOAP
Din perspectiva dezvoltatorilor, serviciul web SOAP pus la dispoziție de autorități ridică o serie de probleme critice:
- Lipsa documentației clare și actualizate;
- Răspunsuri lente și inconsistente, mai ales pentru cereri complexe sau multiple;
- Format rigid și slab compatibil cu paradigmele moderne RESTful;
- Dificultatea de integrare în aplicații web și mobile moderne, unde JSON și API-urile REST sunt standard;
- Acces restricționat sau condiționat în unele cazuri, ceea ce limitează utilizarea liberă și deschisă.
Această infrastructură face dificilă dezvoltarea unor aplicații inteligente care să ofere, de exemplu, notificări automate privind modificări legislative, motoare de căutare semantică sau integrare cu platforme de justiție predictivă ori audit juridic automatizat.
Ce își doresc dezvoltatorii?
Pentru a putea construi instrumente eficiente și relevante, comunitatea IT ar beneficia de:
- API-uri REST moderne, cu răspunsuri în format JSON;
- Documentație deschisă și completă;
- Acces la date legislative în format structurat (XML, JSON, RDF);
- Fișiere bulk (exporturi) cu versiuni consolidate ale actelor normative;
- Identificatori unici și stabili pentru fiecare articol sau alineat legislativ, necesari pentru referințe persistente și corelate.
Existența formatului deschis – o necesitate
Datele legislative ar trebui să respecte principiile open data, nu doar în sensul accesului gratuit, ci și în ceea ce privește standardizarea și reutilizarea facilă. Existența unor ontologii juridice, maparea pe modele de date standard (ex: Akoma Ntoso, ELI – European Legislation Identifier) și posibilitatea de a face parse automatizat a documentelor ar permite:
- construirea de aplicații de consultare și analiză juridică;
- integrarea legislației cu baze de date instituționale sau cu aplicații de tip CRM/ERP juridic;
- dezvoltarea de aplicații civice care explică legile pe înțelesul publicului;
- facilitarea activității în domeniul inteligenței artificiale aplicate dreptului (legal NLP).
Concluzie
Accesul electronic la legislația națională este un pas esențial în direcția digitalizării statului, însă infrastructura tehnică actuală este departe de a răspunde nevoilor reale ale ecosistemului digital. Un serviciu SOAP învechit, fără o alternativă modernă RESTful, nu poate susține inovația. Este momentul ca statul român să investească în deschiderea reală a legislației și să colaboreze activ cu comunitatea tehnologică pentru a crea soluții sustenabile, scalabile și interoperabile. Doar astfel, legislația poate deveni nu doar accesibilă, ci și utilizabilă în mod real, în aplicațiile viitorului.